sâmbătă, 14 august 2010

Acul si ata

-Ma innod  si pot lua toate formele. daca vrei ma poti infasura in jurul tau, sa stam nedezlipiti, pot chiar sa iti desenez o rima pe asfalt. O sa intru prin tine, iar la capat imi voi pune capac. nu vreau sa mai ies din tine.
- Eu, draga mea ata, voi sta drept si mandru ptr tine. Voi astepta ca tu sa iti gasesti nodul perfect si modalitatea de a te strecura in capul meu, prin el, apoi afara din mine, dar tot cu tine in el. o sa te pastrez acolo, chiar daca nodul se va rupe.
- Vom coase o aluna cu o nuca si vom impleti flori din vise dezmembrate. Vom merge la fiare vechi si vom scapa scantei de lumina asupra lor. ne vom plimba unul cu celalalt, celalalt cu unul. ne vom aseza la casuta noastra pe strada esarfei, la parter. vom zidi copii in fiecare zi, ii vom croi pe o bucata de material si ii vom lipi de un perete ca sa ne uitam in fiecare zi mandrii la ei.
- O sa iti mai aduci aminte de mine cand voi fi un ac batran si ruginit, iar tu demult putrezita printr-un colt al capului meu?
- NU, dar vom avea copiii stofei ce vor rade isteric de nebunii lor parinti. ne vor privi din mers, dupa niste craci de femeie frumoasa, lungi si delicati, dupa o burta de bere, dupa un ochi de apa....
- O sa fim prafurile de pe mobila! nestersi de atata amar de vreme, cu urme desenate in noi, cu injuraturi, cu fete zambarete sau cu mesaje gen spala-ma!
Mi-e frica, nici nu mai stiou daca sunnt acul sau ata? eu ce rol joc in piesa asta? uita-te la mine, fa-mi cu mana si spune-mi "Adio" numai ca sa stiu ca s-a terminat. nu ma mai lasa sa ma agat de orice ac imi sare in cale, de orice ata si scama. asteptam de mult momentul asta ca sa iti spun ca nu ma mai pierd in capul tau si nu ma mai strecor frumos prin corpul tau firav, facut special ptr mine.