Ma intreb ce simtea groparul asta slinos cand ma ducea pe mine la groapa. nimic empatic, in orice caz, totul se lega de cati bani va primi cand o sa ma ingroape de vie. desi niciunul dintre cadrele mortuare nu realizeaza asta, singurul care stie ca sub pleoapele mele inchise mai e o sclipire de viata e groparul.
-de ce taci malc si ma conduci cu steagul la spinare?
-ca sa te vad tintuita in pamant, nemiscata, sa iti simt fiecare tresarire inconstienta a corpului.
-in rochie de mireasa, alba, impamantenita sub cosciugurile carate de dric.ma asteptai tu de mult. Te imaginai deasupra gropii, cu mormane de pamant de-alungul ei, in stanga si in dreapta, cu ploaia vinetie batandu-ti in spate, cu sudoarea imputita pe la vine si cu mine sub tine..batand vesnic in atentia ta, in lacrimile interioare naclaite in erectii vitale.
zambesti tu, scarnavie!dar tot sub puterea gropii mele te afli. sper ca e pe masura ta, nici prea mare, nici prea mica, ti-am masurat cu mare atentie distanta pe care o acopera corpul tau putrezit. scarba de om!niciunul dintrevoi nu imi zambeste cand ma vede mohorat, obosit si plin de pmant. toti se bucura ca imi fac treaba in timp util iar cadavru nu sta pe masa adularii de toti rapusii de tristete mai mult de 3 zile. pana si lor le e scarba de tine, vor sa scape . nu mai suporta sa te vada asa vinetiu si fara suflu, nu le mai esti cu absolut nimic de folos. hai sa nu vorbim totusi de absolutisme, caci singurul care a vazut absolutul am fost eu, cand in necrofilia mea ti-am luat corpul si ti l-am imbibat cu carbune, prin toate gaurile prea mult simtitoare si am starnit orgasme cu el.ce stiti voi? va plimbati frumos pe aleile cimtirului asta si niciodata nu ati simtit caldura pe care o transfera in voi cadavrele abia ingropate.va bateti in extreme si minime, dar singura mediana sunt eu, eu va trec in lumea absolutului!
