sâmbătă, 22 septembrie 2012

Dormi?

E miezul noptii, bate ceasul si ma inspaimanta. E langa mine,e intors si'i simt respiratia grea de somn dulce. Dintr'o data mi'e teama si il trezesc.
-Ia'ma in brate! Te rog!
- Eh, dar lasa'ma sa dorm, nu am chef de tine acum.
-Dar mi'e urat si nu pot sa dorm cu fata la spatele tau.
-Haide, stii ca maine ma trezesc devreme si nu am chef sa ma mai stresezi si tu.
- Dar vreau doar sa ma iei in brate!
-NU!
 M'am intors cu spatele la el si am incercat sa adorm. O sumedenie de scenarii aveam in cap, vedeam monstrii in umbre, simteam un viitor atac de panica si nu puteam sa'l opresc. Mi'am pus plapuma in cap si m'am ascuns, m'am ascuns de liniste, de mortii care stateau sub saltea si se mai intorceau de pe o parte pe alta. Dar nu gaseam locul pentru mine, iar el incepuse sa sforaie si camera era mai inspaimantatoare ca niciodata. In seara asta ninge, mi'am spus senina incercand sa ma linistesc. E frumos afara, se vede bine ca in lumina felinarelor danseaza cristale  de mici de gheata. Gata,e  bine! E cald! Ba nu! nu e bine, nu mai pot sa respir. Ma ridic din pat si vreau sa ma imbrac, vreau sa ma duc sa ma plimb putin pe strada, sa simt cum scrasneste zapada sub bocanci, sa ma mir de cat de frumoasa e Dambovita inghetata. Mi'am tras incet niste pantaloni si o bluza pe mine si am vrut sa ies din camera.
.Unde dracu pleci la ora asta? Nu vezi ca e tarziu? Lasa'ma sa dorm si nu mai dramatiza atat!
Imi vorbea pe un ton rece, aspru si somnoros. Tot ce il interesa pe el era sa doarma si sa sforaie in pace.
-Ma duc sa ma plimb. Mi'e frica sa stau in casa si simt ca o sa innebunesc. Lasa'ma sa ma duc, ma intorc repede, promit!
Stiam ca o sa ma opreasca si am fugit pana sa aiba el timp sa incuie usa si sa ma lase pe hol, atarnata de clanta. Dar eram prea inceata pentru el. S'a ridicat din pat, si'a luat cheia de sub perna si a incuiat usa. M'a prins de mana si ma impingea cu forta inapoi in dormitor.
-Te rog lasa'ma sa ies, doar 5 minute, doar atat. Nu fac nimic, ma plimb, vreau sa vad orasul inghetat, vreau sa simt aburii de aer. Te implor, lasa'ma!
- Auzi, m'am saturat de tine si de dramele tale. Tot timpul te plangi ca nu ai aer, ca nu poti respira, ca ti'e teama de intuneric, m'am saturat sa te iau in brate cand vrei tu. Eu vreau sa dorm? Intelegi?
Cand l'am auzit cu cata ura imi vorbeste si dezamagire imi vorbeste, mi'am tras mana din inclestarea lui si am vrut sa'i iau cheia. Timp de 5 minute m'am chinuit s'o iau. Cand a vazut ca ma zbat ca o nebuna dupa o biata cheie, mi'a tras o palma. O secunda cred ca a fost, dar am cazut pe podeaua rece. Am inceput sa plang si am renuntat sa mai plec undeva.

- In sfarsit te'ai linistit. Ma duc la somn, sa nu ma mai deranjezi de data asta.
Si acum eu ce fac? Cum sa ma ridic de pe jos cand podeaua asta e atat de rece si ma cuprinde in toata nelinistea mea. Numar fiecare scama de pe podea si astept sa se faca dimineata, imi aprind o tigara si printe lacrimi si fum adorm intr'un final. Era rece si ma simteam acoperita de ziare, de stiri din intreaga lume, zburau titluri senzationale pe deasupra capului meu si luminau holul pe care eram intinsa.
- Buna dimineata, iubito! Am facut cafeaua! Haide, trezeste'te! Ce e? de ce nu te trezesti?Haide!
Mi'era teama sa deschid ochii, dar desi era lumina, inca se mai auzeau greierii. Sunt in siguranta, mi'am zis. Si am deschis ochii si l'am vazut acolo langa mine cu zambetul lui bland si ochii calzi. M'a sarutat pe frunte.
-Esti bine? M'a intrebat cu neliniste.
-Da, dragule. Sunt bine, am avut un cosmar! Strange'ma in brate puternic!

2 comentarii:

Anonim spunea...

super! :))

Anonim spunea...

O poveste cutremuratoare si un final surprinzator! Felicitari! :)